Flew.

 Ieri am fost scutita de la scoala, deci ziua mea s-a rezumat la seriale, filme, carti si muzica. A, plus servetele si ceaiuri. Seara, ca ‘nenimenea’ am plecat impreuna cu alte doua colege, de asemenea scutite, spre scoala, sa dam testul la fizica. Cand altii, la ora 7, ieseau de la scoala, noi ne duceam, fara uniforma si altele. Bineinteles ca ne-a trebuit ceva timp sa il convingem pe stupidu’ ala de gardian ca trebuie sa intram, dar dupa, moarte-coapte, am dat testul si am si facut de-un 8-9 asa. 😀

  Astazi, la fel de moarta-coapta, poate chiar mai rau, trebuie sa merg cu aceleasi 2 colege la Iulia, ca sa fac un proiect la istorie. Sper sa ne iasa bine.:D

 Listeeennn : Nirvana – About a girl

Feelings ..

        Seara trecută am avut parte de o capcană a învăţatului. Sunt sigură că tuturor vi s-a întâmplat. E sentimentul ăla când ştii că ai foarte mult de învăţat şi scris şi ştii că ar cam trebui să le faci pentru că mâine profesorul de logică te va altoi cu un 2 , profesoara de istorie îţi va da o lucrare foarte „creativa” sau profa de latina iţi va explica foaarrte repede că ” dacă ăla e în Acuzativ, dă-ţi seama ce declinare e !” darr totuşi nu ai chef. Chiar nu ai. Şi n-ai ce să faci. Te duci în altă cameră, gândindu-te că acolo o să înveţi mai bine, poţi să te concentrezi. Dar găseşti tot felul de scuze prosteşti, gen „nu pot învăţa dacă nu am creionul cu mine să subliniez ce e important” şi te duci după creion. Când ajungi înapoi, vezi că îţi îngheaţă picioarele şi te duci să îţi iei papucii din altă cameră. Şi aşa, faci 1,586,295,234 drumuri, poate poate intervine ceva „foarte important” şi te opreşte din scris sau învăţat. Tuturor ni se întâmplă asta, nu ? Ei bine, ieri, şi eu am păţit-o. Şi a fost naşpa. Pentru că am tot amânat pe motiv că mi-e foame, tre’ să mă uit pe net de nu-ştiu-ce lecţie, am uitat să o întreb pe X cum se face aia şi alte chestii. Şi dacă nu amânam, pur şi simplu nu puteam să mă concentrez. Citeam un cuvânt şi apoi mintea îmi zbura în altă parte, eu citind acelaşi cuvânt încontinuu. Şi a venit seara şi am realizat că sunt cam obosită şi că ar trebui să dorm, sau să stau la calculator să mă relaxez, numai că am fost o fată cu capul pe umeri, în ciuda faptului că toată lumea râdea pt. că şi lor li se întâmplase acelaşi lucru şi numai eu cedasem în faţă „maleficelor lecţii de istorie”. „Te-au posedat, Paula, acum du-te în infernul istoriei ..”, spunea o colegă. Bullshit. Dar până la urmă am reuşit să învăţ ceva şi astăzi am supravieţuit la testul de la istorie şi la logică. Oh, oh, deary me .. 

   ŞOC! Am reuşit să cad la pace cu sormea şi să facem un program cu cine-cum să stea la calculator. Şi o să stau eu în unele dimineţi, ea în unele seri, şi invers. Ne-am contrazis, ne-am certat noi, dar până la urmă am scos-o la capăt. Acum numai să îl respectăm. [ Şi dacă citeşti, să ştii că eşti o maniaca a calculatorului, Bobi!] Atât am avut de zis. În rest, îmi cam pare rău de toamna asta mohorâtă că e cam frig şi ne îngheaţă nasul şi obrăjorii şi trebuie să ne echipăm foarte bine. Plus că dacă mai vine şi o ploicică din aia „super-cute” părul meu o să devină un fel de teren de luptă între turci şi romani. Long live ‘abonamentul pe 1’ ! 

      Xoxo, BitterSweet<3